Raportul CE privind situația statului de drept în 2023

-  câteva îmbunătățiri, dar procedurile pentru ONG-uri rămân dificile - 

 

      Comisia Europeană a făcut public raportul din 2023 privind statul de drept, iar textul acestuia a fost elaborat în urma unui proces complex de consultare  la care au participat și organizațiile societății civile din România. 

În timp ce s-au raportat anumite îmbunătățiri ale cadrului legal, organizațiile societății civile continuă să aibă dificultăți legale și financiare. Procedurile de înregistrare, modificare a elementelor statutare, dizolvarea sau accesul la registrele ONG rămân dificile, iar principalele cauze sunt povara administrativă mare asociată operațiunilor care asigura funcționarea ONGurilor, durata procedurilor judecătorești și practica judiciară neunitară în această materie. Raportul menționează intenția Guvernului de a revizui modul în care este acordat statutul de utilitate publică astfel încăt să elimine discrepanțele întâlnite în practica autorităților publice care îl acordă. De asemenea, provocările de a asigura un cadru financiar de funcționare stabil pentru organizațiile societății civile sunt menționate în Raport, iar guvernul recunoaște că modificările legislative din ultimii ani au slăbit capacitatea organizațiilor de a face față acestora.      

     Raportul menționează și limitarea drastică introdusă exclusiv pentru ONGuri de a ataca în justiție autorizațiile de construire și documentațiile de urbanism care ridică suspiciuni de fi fost emise ilegal, limitare față de care mai bine de 100 de ONGuri au reacționat și au solicitat, fără succes, ca legea să nu fie promulgată. Majoritatea recomandărilor din anul anterior sunt reluate și anul acesta, una dintre ele referindu-se la nevoia ca România să asigure consultări publice eficace înainte de adoptarea actelor legislative. Obligația legală există, dar aplicarea ei este deficitară și nu conduce la realizarea scopului pentru care a fost instituită, mai din pricina duratei neadecvate și a lipsei de reacție a autorităților în momentul în care primesc opinii din partea categoriei de public vizată de un act normativ.

Legiferarea prin ordonanțe de urgență a crescut ca frecvență (192 în 2022 față de 145 în 2021), iar utilizarea acestui instrument legislativ este îngrijorător pentru că multe dintre ele nu prezintă o justificare validă referitoare la condițiile cu adevărat extraordinare care pot fi invocate în asemenea situații. Mai mult, îngrijorarea este îndreptățită mai ales pentru că acestea reduc posibilitatea de implicare și reacție a celor interesați prin faptul că nu se supun regimului general de consultare a publicului, iar procesul de dezbatere necesar adoptării unui act normativ care produce efecte imediat este limitat.

      Textul integral al Raportului și toate recomandările asupra cărora România ar trebui să se aplece este disponibil în versiunea în limba engleză pe site-ul Comisiei Europene la adresa: https://commission.europa.eu/system/files/2023-07/52_1_52630_coun_chap_romania_en.pdf. Versiunea în limba română va fi disponibilă în curând pe același site, AICI.

 

 

Redacția Știri.ONG