Ieri a avut loc întâlnirea dintre premierul Marcel Ciolacu, ministrul muncii, Simona Bucura-Oprescu, federațiile și coalițiile de ONG-uri din domeniul social, FDSC și CRJ pentru un dialog cu privire la modul în care ar trebui reformat sistemul de asistență socială, dar și la modul în care au fost realizate controalele în domeniu.

Sectorul furnizorilor de servicii sociale are parte zilele acestea de o atenție publică fără precedent, generată în principal de cazurile de abuz și tratament inuman descoperite în Ilfov și, mai recent, și în Mureș. În cadrul întâlnirii, organizațiile au prezentat concluziile și recomandările lor cu privire la modalitatea în care a fost realizată campania de control, așa încât inspectorii să fie concentrați mai mult pe prevenirea disfuncționalităților și pe calitatea îngrijirii.

Seria de controale efectuate în ultimele trei săptămâni a relevat o serie de nereguli ale modului în care institutuțiile statului își realizează atribuțiile de control. Acestea au avut efecte negative asupra oamenilor din centrele vizate, asupra comunității în care acestea funcționează și asupra personalului de asistență și îngrijire directă.


Așteptările imediate ale organizațiilor din domeniul social sunt ca:


Echipele de control să fie pregătite în prealabil cu privire la specificul activităților și spațiilor pe care le controlează și să existe norme tehnice adecvate, în fiecare din agențiile de control.
     ·Nu orice serviciu rezidențial cu persoane vulnerabile e un spital. (De exemplu, în acțiunile de control se solicită halate albe pentru personal, care nu fac decât să intimideze rezidenții. Se cere firmă de colectare a medicamentelor neutilizate, deși se cumpără rețetele personalizat, ca acasă).
      ·Spațiile de cazare în serviciile de asistență socială nu sunt hoteluri (se solicită cearceafuri albe, schimbarea zilnică a lenjeriei).
   ·Serviciile sociale furnizate de ONG-uri nu privează de libertate (se solicită camere de supraveghere în holurile locuințelor, chiar și când acestea sunt apartamente în care au fost organizate locuințe protejate). Nu orice bucătărie e cantină – în serviciile furnizate de ONG, beneficiarii gătesc pentru că locuința protejată e ACASĂ pentru ei, iar lor li se cultivă deprinderi de viață independentă).
       ·Serviciul social nu e muzeu. Se întâmplă ca persoanele rezidente să nu fie întotdeauna calme. Pereții se mai strică, mobilele se deteriorează, dar ONG-urile nu vor zugrăvi sau cumpăra mobilier nou de fiecare dată, așa cum nu se face asta nici acasă.
Numărul instituțiilor și al persoanelor care le reprezintă aflate în control în același timp trebuie să fie dimensionat potrivit spațiului în care se efectuează vizita.  
      · Se recomandă evitarea situațiilor în care un grup mare de inspectori (12-15) vin în control în același timp, afișarea armelor în spațiile comune cu alți locatari (blocuri/aglomerări de case), pentru că se creează sentimentul că beneficiarii sunt periculoși și efectul de teamă și respingere din partea comunității va fi foarte greu de contracarat).
Sancțiunile să fie proporționale cu neregula identificată și adaptate situației concrete de pe teren.
Comportamentul față de persoanele care se află în centre și locuințe protejate, atât beneficiari, cât și personal de îngrijire, să fie respectuos, empatic și centrat pe prevenție și rezolvare de situații.   


Se solicită instituțiilor statului să-și facă datoria, să pună la adăpost beneficiarii care cad pradă grupărilor infracționale și să-i pedepsească pe toți cei care au comis infracțiuni, dar situațiile constatate în aceste zile nu sunt poveștile ONG-urilor din sectorul social, ale celor ce au clădit ani de zile servicii sociale, în care respectul pentru oameni e cel mai important.


Se solicită realizarea unui Plan de acțiune pentru prevenirea tratamentelor rele, inumane și degradante, care să prevină situații precum cele de la Mureș/Ilfov.


Mai multe despre solicitările Platformei Sociale poți afla aici. 


Finanțarea serviciilor sociale este o provocare constantă și este important să înțelegem punerea în context. Oranizațiile care au participat la întâlnire au arătat că peste 50% din furnizorii de servicii sociale din România sunt privați, iar serviciile lor sunt acoperite doar în proporție de 10-14% din bani publici. În fapt, ONG-urile sunt investitori în asistența socială din România prin fonduri atrase de la donatori privați și internaționali.
Nevoia de servicii sociale este atât de mare în România încât fiecare categorie de servicii are liste foarte mari de așteptare. Finanțarea sectorului de asistență socială din România este însă insuficientă pentru a răspunde acestei nevoi în creștere. Fără o alocare financiară corespunzătoare nu pot exista servicii corespunzătoare, nici resurse umane profesioniste, nici control eficient.

 
Aceste probleme au fost deja cuprinse în proiectul de modificare a Legii asistenței sociale 292/2011, realizat de către MMSS în colaborare cu organizațiile societății civile, în ultimii doi ani. Platforma Socială încurajează finalizarea lui cât mai rapidă.


De asemenea, s-a discutat despre necesitatea revizuirii Legii calității serviciilor sociale (197/2012) și a Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap 448/2006.
Platforma Socială a afirmat disponibilitatea de a avansa o foaie de parcurs care să stabilească modul în care se va lucra cu ministerul, pentru aceste revizuiri legislative.


În cadrul întâlnirii de ieri, Platforma a atenționat că o relație corectă, de parteneriat cu ONG-urile din servicii sociale, înseamnă și consultarea cu privire la alte proiecte majore ce influențează sectorul. ONG-urile rămân dispuși la dialog și la lucrul pe acte normative, în măsura în care relația cu autoritățile e guvernată de respect pentru munca noastră și de corectitudine.
Ministrul muncii a precizat că în perioada următoare ONG-urile din sectorul social vor fi consultați cu privire la propuneri de modificare a Legii asistenței sociale și vor fi invitați în grupuri de lucru pe alte acte normative a căror modificare se intenționează.


La întâlnirea la Guvern au participat organizațiile membre în Platforma Socială - https://platformasociala.ro:
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (http://fonss.ro)
Confederația Caritas România, www.caritasromania.ro
FONPC – Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil, www.fonpc.ro
Federația Dizabnet, www.dizabnet.ro


Cu susținerea:
FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, www.fdsc.ro
CRJ – Centrul de Resurse Juridice - https://www.crj.ro
Federația SenioriNet, www.seniorinet.ro  
ANIP – Asociația Națională de Îngrijiri Paliative, www.anip.ro    
Federația Filantropia, https://federatia-filantropia.ro/