Un material realizat de Viorelia Manda, manager de proiect, Fundația Pentru Dezvoltarea Societății Civile
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă unul dintre obiectivele majore ale politicii externe românești. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere (2004 şi 2012) şi a reînnoit-o anual începând cu 2016.
În acest context, OCDE a lansat în luna iulie 2023 două rapoarte complementare - ambele oferind recomandări a căror operaționalizare va genera un impact semnificativ în relația stat societate civilă contribuind astfel la consolidarea democrației. Unul dintre ele vizează spațiul civic (Civic Space Review of Romania –prezentat în acest articol) iar celălalt, asupra căruia ne vom îndrepta atenția în cele ce urmează, vizează guvernarea deschisă - Open Government review of Romania.
În România au început să apară elemente ale guvernării deschise imediat după adoptarea primei Constituții democratice (1991) odată cu elaborarea de legi, politici publice și condiții favorizante menite să consolideze reformele democratice (de ex.: OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Legea 544/2001 privind accesul la informații publice, Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică). Aceste demersuri au continuat cu aderarea la Uniunea Europeană (2007) și acordul privind Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (2011). Cu toate acestea, deși România a făcut progrese importante, rămân încă numeroase zone ce necesită îmbunătățiri și eforturi suplimentare pentru a amplifica impactul reformelor și pentru a crea o cultură sustenabilă de guvernare deschisă.
Spre exemplu, OCDE atrage atenția asupra faptului că deși România a înregistrat în ultimii ani progrese importante în zona transparenței, cetățenii și factorii interesați întâmpină totuși dificultăți în accesarea datelor (informațiile nu sunt întotdeauna publicate într-un mod standardizat și ușor de utilizat în timp ce datele cu un caracter sensibil sunt rareori dezvăluite în mod proactiv). Totodată, deși România este una dintre puținele țări membre și partenere ale OCDE care are o lege dedicată transparenței decizionale în administrația publică (Legea nr. 52/2003), participarea se limitează deseori la consultări publice pe proiecte de legi sau reglementări ceea ce denotă faptul că are loc într-un stadiu târziu al ciclului de politică.
Pentru remedierea inadvertențelor existente și consolidarea unei culturi sustenabile de guvernare deschisă, OCDE recomandă printre altele:
- Sprijinirea cetățenilor pentru a înțelege și monitoriza mai bine deciziile și activitățile guvernamentale prin divulgarea proactivă de informații într-un format accesibil , deschis și ușor de găsit.
- Îmbunătățirea punerii în aplicare a Legii nr. 544/2001 privind accesul la informații publice prin: publicarea unor informații esențiale în limbile minorităților entice, îndrumarea funcționarilor publici pentru utilizarea unui limbaj simplu de comunicare, informarea cetățenilor privind modul în care își pot exercita dreptul de acces la informații publice, îmbunătățirea procesului de monitorizare, evaluarea accesului la informații și înființarea un organism de supraveghere care să asigure aplicarea Legii 544/2001.
- Sprijinirea proceselor participative în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor pentru o mai bună colaborare cu organizațiile societății civile (OSC) și cetățenii. Diversificarea metodologiilor și formatelor participative utilizate, intensificarea eforturilor de promovare a participării (chiar de la începutul ciclului de elaborare a politicilor) precum și revizuirea normelore metodologice în sensul extinderii sferei actorilor care pot solicita o dezbatere publică (a.î. să includă și cetățeni sau grupuri de cetățeni) sunt necesare.
- Îmbunătățirea standardelor și procedurilor de implicare a organizațiilor societății civile (OSC) și cetățenilor. În acest sens sunt necesare: urgentarea punerii în aplicare a cerințelor stabilite prin HG 831/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; implicarea cetățenilor în procesele de elaborare a politicilor (cu accent pe grupurile vulnerabile); împărtășirea rezultatele proceselor participative de către instituțiile publice și organizarea de dezbateri și reuniuni publice.
- Consolidarea încrederii și încurajarea funcționarilor publici pentru a înțelege și promova beneficiile participării cetățenilor și factorilor interesați. Pentru asta, diseminarea la nivelul întregii țări a bunelor practici implementate de municipalitățile din România (eg. bugetarea participativă) ar fi de ajutor. Deopotrivă, creșterea gradului de conștientizare în rândul funcționarilor cu privire la orientările existente (cum ar fi Ghidul pentru abordarea inovativă a implicării cetățenilor în procesul decizional - SGG, 2021) și transformarea Secretariatului General al Guvernului (SGG) într-un centru de expertiză în materie de guvernare deschisă ar avea un impact benefic.
- Elaborarea și adoptarea unei Strategii de Guvernare Deschisă (SGD) a României cu implicarea unei game extinse și cuprinzătoare de părți interesate și implementarea unui sistem solid de monitorizare și evaluare a acesteia.
- Implementarea de politici care să contribuie la: o abordare integrată a guvernării deschise la nivel subnațional, adoptarea unui angajament politic privind statul deschis și creșterea gradului de deschidere a legislativului (“Parlament deschis”).
Raportul integral poate fi consultat la acest link.