Povestea proiectului "Reclaim our civil space"

Firul poveștii proiectului Reclaim our civil space a fost de a capacita organizațiile astfel încât să reziste tendințelor de diminuarea a spațiului civic în Europa

Un interviu de Oana Sandu

Între 2020 și 2023, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a fost parte din proiectul „Reclaim our civil space”, care a urmărit să abordeze tendințele de slăbire a democrației și de micșorare a spațiului civil observate în ultimii ani, în special în Europa Centrală și de Sud-Est. Proiectul a fost implementat cu 9 parteneri în 7 țări din Europa Centrală și de Est și Norvegia.

În România - dar și în alte țări partenere - acest proiect a oferit câtorva zeci de organizații la început de drum un program de mentorat de consolidare organizațională astfel încât să își servească mai bine beneficiarii.

Totodată, în cadrul Reclaim, organizațiile au lucrat la creionarea unei strategii a societății civile a Uniunii Europene pentru sprijinirea și protejarea ONG-urilor europene. Ne spune mai multe despre dimensiunea europeană a proiectului „Reclaim your civic space”, Ionuț Sibian, director al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, membru în Comitetul Economic și Social European.

 Care a fost dimensiunea europeană a proiectului Reclaim, unde FDSC a fost unul dintre cei nouă parteneri europeni?

În principal, linia comună a organizațiilor cu care ne-am parteneriat în acest mers, inclusiv Fundația Ökotárs Alapítvány din Ungaria, care este lead-ul pe acest proiect, a fost aceea de a lucra spre a capacita organizațiile din țările în care proiectul s-a desfășurat. Noi am identificat ca zonă de lucru grupurile informale, organizațiile la firul ierbii, pentru că ne-am dat seama că este o zonă care lipsea din portofoliul FDSC și o zonă cu potențial. Și a fost important pentru noi să vedem și cum să ne dezvoltăm niște resurse pentru ei. A fost un program pilot, un test pentru noi la vremea aceea.

De fapt, firul poveștii proiectului Reclaim our civil space e acela de a capacita organizațiile astfel încât să reziste tendințelor de diminuarea a spațiului civic, iar la nivel european de a găsi o soluție, astfel încât această tendință de diminuare și de presiune asupra organizațiilor neguvernamentale să fie oarecum ponderată printr-o politică europeană de la Bruxelles.

Cum putem explica această diminuare a spațiului civic, în 2023? Care sunt principalele probleme, și la noi în țară, dar și la nivel regional și european.

În toate țările în care asistăm la acest trend, linia comună este aceea de a delegitima societatea civilă. Și sunt mai multe ingrediente pe această rețetă iliberală. În primul rând, toți încearcă să demonstreze că de fapt, organizațiile societății civile care critică guvernul, sunt organizații vândute lui Soros, marilor companii, Comisiei europene, adică tuturor celor care sunt împotriva „interesului național”. Narațiunea este că ele nu reprezintă interesul național, interesul cetățeanului, ci interese străine, iar narativul este că vor să forțeze populația și politicul într-o zonă extrem de  ultra-liberală.

Organizațiile neguvernamentale sunt relaționate cu subiecte care nu sunt pe placul populației majoritare în fiecare țară. Și atunci reiese că aceste organizații sunt împotriva interesului și împotriva culturii noastre, împotriva rânduielilor, ca să spun așa, și încearcă să ne bagă pe gât niște lucruri - emigranți, LGBTIQA+ -, și să ne pierdem identitatea. E această mișcare suveranistă, identitară, iar societatea civilă este pusă în opoziție cu ea. Asta e o chestie comună.

Apoi, temele care sunt arzătoare pe agenda publica și care sunt greu de explicat de către politicieni, sunt puse în vina organizațiilor neguvernamentale. De exemplu, nu avem autostrăzi în România pentru că ONG-urile vor să apere „ursuleții și păsărelele” și dau în judecată statul și din această cauză sunt nenumărate procese care duc la pierderea banilor europeni și la faptul că stagnează construcția de autostrăzi în România. Sau, un alt exemplu: energia este scumpă în România pentru că deși România are resurse pentru hidrocentrale, ONG-urile dau în judecată și protestează și nu putem construi hidrocentrale.

Tema imigrației: aceasta a fost o temă marginală pe agenda publică românească pentru ca România nu a avut valuri semnificative de imigranți până la războiul din Ucraina când populația a fost majoritar solidară cu imigranții ucraineni. Dar, spre exemplu, în Slovacia, unul dintre membrii guvernului, ca reacție la solicitările organizațiilor de a găsi formule de gestionare a imigranților în acord cu standardele impuse de respectarea drepturilor omului, a îndemnat ca imigranții să se adreseze direct organizațiilor, menționând adresa acestora. Mesajul a fost de delimitare a statului de aceste probleme pe care nu le considera ale sale, plasând responsabilitatea unei funcții publice pe umerii societății civile. Sau, în Italia, discursul prin care se susținea că refugiații sunt salvați de pe Marea Mediterană cu vase plătite de Soros și sunt încurajați să traverseze marea în bărcile acelea precare a fost tot o încercare de a găsi un țap ispășitor pentru incapacitatea de reacție corectă a instituțiilor guvernamentale. Deci, tot ceea ce e greu de explicat și contondent în opinia publică este pus în cârca societății civile. 

Proiectul Reclaim a presupus și crearea unei strategii europene pentru societatea civilă?

Noi, în acest proiect Reclaim, am avut și această componentă de a crea o strategie pentru societate civilă, plecând de la premisa că ar trebui să avem un astfel de pachet și pentru societatea civilă și activiști. Și am pus pe masa Comisiei Europene acest proiect și un astfel de demers pe care l-am tot discutat în mai multe întâlniri la Bruxelles.

Au fost mai multe victorii de etapă. Primul lucru a fost să conștientizăm Comisia că există o așteptare din partea sectorului asociativ european cu privire la un astfel de demers politic.

A doua, al doilea pas, a fost Strategia pentru societate civilă pe care noi am propus-o, are de fapt elemente din programul Comisiei Europene, Citizens Equality Rights and Values (CERV). Unele dintre chestiunile pe care noi le-am adus în discuție, prin creionarea acestei strategii, au fost legate de finanțare. E nevoie de finanțări europene de granturi operaționale, nu mai poți merge pe modelul clasic de finanțare bazat pe proiecte (project-based). Aceste organizații sunt câinii de pază ai democrației, trebuie să le dai finanțare operațională (core funding), ca să-și ducă la îndeplinire misiunea. Au mai fost discuții și despre cum trebuie să susținem starea de bine a profesioniștilor din societatea civilă, plecând de la premisa că salariile în sector au rămas mici și că, pe lângă stresul pe care îl ai de zi cu zi și presiunea la care ești supus, ești plătit puțin. Personalul este subdimensionat, iar cei care lucrează sunt expuși unor situații complicate în care trebuie să ajute oameni care sunt cu vulnerabilități multiple și fără prea multe opțiuni. Există o rată ridicată de burnout după toți acești ani cu crize succesive, iar noi nu mai reușim să înlocuim oamenii care pleacă din cauza acestor condiții.

Perspectiva este sa continuăm să ne susținem punctele de vedere și să fim parte din găsirea unor soluții, inclusiv la nivel de politici publice. Există un număr semnificativ de organizații care își fac treaba foarte bine, recunoscute în comunitățile lor, care sunt conștiente de forța pe care o dă solidaritatea și parteneriatul, iar acestea vor continua să fie atente la derapajele care pot eroda democrația. Vom continua să încurajăm politicienii și instituțiile europene să includă sprijinul pentru societatea civilă în politicile pe care le elaborează.

 *versiunea în limba română a strategiei este disponibilă AICI. 

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Reclaim our Civil Space!”.

 „Reclaim our Civil Space!” este un proiect implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), care beneficiază de un grant din partea Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei prin intermediul Fondului de granturi SEE și Norvegiene pentru cooperare regională (EEA and Norway Grants Fund for Regional Cooperation).

 „Reclaim our Civil Space” se bazează pe lărgirea bazei și a constituenței societății civile prin instruirea și mobilizarea grupurilor și mișcărilor activiste, facilitarea cooperării și rețelelor transfrontaliere și conectarea acestora la nivelul european prin dezvoltarea împreună a schițelor unei politici europene cuprinzătoare a societății civile. Pentru mai multe informații despre proiect vizitați: www.civilspace.eu.

 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

 #ReclaimOurCivilSpace #EEANorwayGrants #FundforRegionalCooperation